vineri, 13 ianuarie 2017

Gheorghe, Ioan si Vasile, trei japonezi care au descoperit dragostea lui Dum­­nezeu în România."Ortodoxia nu se ţine pentru tine. E o dovadă de iubire să îi arăţi şi altuia care e calea spre mântuire”."Dacă primeşti iubirea lui Dumnezeu, poţi sta în picioare, dacă nu, nu. Şi tu singur hotărăşti dacă vrei dragostea lui Dum­­nezeu sau nu"

Pr. Cristian Onea împreuna cu Nukina Nobuyuki – creştinat Gheorghe -, Ichiro Yuki – bo­tezat Ioan -, şi Takagi Yasuyuki – sau fratele Vasile

Claudiu Târziu: Trei japonezi L-au întâlnit pe Dumnezeu în România


Tot mai mulţi străini se convertesc la ortodoxie. Frumuseţea slujbelor şi ardoarea credinţei le dăruiesc iubirea după care tânjesc. Dacă lucrul acesta pare firesc, pentru creştini cu religii apropiate, când e vorba de „ortodocşi japonezi”, transformarea ţine şi de miracol.

Trei japonezi într-o ceainărie din Bucureşti. Chipuri solemne, pictate parcă pe-o stampă veche. Lipsesc kimonourile. La o privire gră­bită, cei trei bărbaţi par cam de aceeaşi vârstă, undeva pe la mijlocul vieţii. Sunt însoţiţi de un preot român, cu figură blajină şi zâmbitoare. Invitaţi ai revistei „Formula AS”, au acceptat să îi povestească reporterului miracolul vieţii lor: trecerea la ortodoxie.

Facem cunoştinţă. De la stânga la dreapta: Nukina Nobuyuki (42 de ani) – creştinat Gheorghe -, Ichiro Yuki (45 de ani) – bo­tezat Ioan -, şi Takagi Yasuyuki (63 de ani) – sau fratele Vasile. Că­rora li se adaugă duhov­nicul lor, Pr. Cristian Onea, parohul Bisericii „Ceauş Radu” din Bu­cu­reşti. Să le as­cultăm, împreună, poves­tea.

Sensei Nukina Nobuyuki (Gheorghe)


Născut la Nagoya, în Ja­ponia, este maestru în Wado-ryu, având cen­tura neagră cu 5 dan. Wado-ryu înseamnă „Ca­lea armoniei” şi este un stil de karate bazat pe tehnici de apărare non-violente. Nukina deţine o şcoală de arte marţiale în Bucureşti, al cărei scop este „perfec­ţio­na­rea spiritului şi caracte­rului prin karate”. A cu­noscut-o pe soţia lui, Georgiana, chiar la Nagoya, unde ea venise cu o bursă pentru a se perfecţiona în karate. S-au îndrăgostit şi au trăit şapte ani în Japo­nia.
 În acest timp, soţia mă ruga să o însoţesc du­minica la bi­serică, ea fiind foarte credin­cioa­să. Şi mergeam la o bi­serică protestantă, a­proape de casa noastră din Nagoya sau, când eram la Tokyo, la cate­drala ortodoxă rusă de acolo. La ortodocşi, mă im­presionau slujbele, întot­dea­una. La protestanţi se citea din Biblie, şi comen­tam tex­tul. Am citit şi eu, integral, Biblia şi mi-a plă­cut. Am con­siderat că este adevărul în ea, dar nu m-am gândit la botez. De fiecare dată când ne întorceam de la bise­rică, simţeam că soţia mea este şi mai puternică în interior. Avea un echi­libru de invi­diat. Ştiam că pute­rea îi vine de la cre­dinţa ei”, 
spune Nukina Nobuyuki. Pentru un luptător ca el, forţa sufletească este esen­ţială. Într-un târziu a înţeles că puterea ortodocşilor vine din iubire.
În Ja­ponia, lipsa de iubire îmbol­nă­veşte generaţiile tinere de depresie. Boala se tratează, pentru moment, în spi­tale, cu medicamente. Dar fun­damental se tratează nu­mai prin dragoste, pe care nu o găseşti nicăieri. În Româ­nia, dragostea vindecătoa­re începe la biserică. Vii la preot şi îţi dă leacul potri­vit. Să nu mă înţelegeţi gre­şit, şi japonezii iubesc, sunt generoşi, săritori cu semenii lor, dar nu au dragostea dumnezeiască. Pen­tru că ei trăiesc într-o comunitate desăvârşită, dar nu şi în comuniune. Dacă primeşti iubirea lui Dumnezeu, poţi sta în picioare, dacă nu, nu. Şi tu singur hotărăşti dacă vrei dragostea lui Dum­­nezeu sau nu.

joi, 12 ianuarie 2017

Părintele Octavian Dabija de la Paris, trecând de la actorie la preoție, a descoperit cum poate cineva să moară și să fie viu în același timp


 Valoarea Faptei. De la actorie, la preoție. „Teatrul trebuie să aibă un mesaj de mântuire” Trinitas TV 



Următorul invitat, membru şi el al comunităţii românilor de la Saint Sulpice a plecat din România pe vremea când era actor. Astăzi este preot şi slujeşte la Drancy, în apropiere de Paris. Când şi cum i s-a schimbat drumul în viaţă părintelui Octavian Dabija aflăm din următorul interviu:
Am sosit în Franţa acum 22 de ani şi am avut un parcurs, un desen al lui Dumnezeu, aşa, un pic mai diferit. Am fost actor, am făcut Academia de Teatru şi Cinema de la Bucureşti, clasa doamnei Sanda Manu. Vă zic care a fost pornirea mea spre actorie? Prin anii ’70, ca aproape 90% din femeile din România, mama era îndrăgostită de Alain Delon. Şi, într-o seară, au dat filmul Clanul sicilienilor. Respiraţia întregii Românii s-a oprit, toată lumea stătea şi se uita la film. În scena finală, Alain Delon este împuşcat. Încep să plâng: “Mama, a murit Alain Delon!“. “N-a murit, mamă, Alain Delon!” “Ba da, mamă, a murit Alain Delon, n-ai văzut?! L-au împuşcat!”N-a murit, mamă, Alain Delon!” “Ba da, n-ai văzut că s-a mai ridicat un pic şi au tras în el şi gata?! A căzut, e mort!” “Nu, mamă, a murit doar personajul! El juca pe cineva, dar el n-a murit! E viu!” Şi am zis: “Cum poate cineva să moară şi să fie viu în acelaşi timp?! M-a intrigat lucrul acesta. Şi a început să fie o mică pasiune pentru mine. Am dat la facultate, am intrat a doua oară.

miercuri, 11 ianuarie 2017

Raportul Comisiei speciale a Sfintei Chinotite cu privire la Sinodul din Creta (traducere din greacă comparată și revizuită). "Unele aspecte ale documentului sinodal Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine fiind ambigue necesită o formulare mai clară".

Ca urmare a deciziei Dublei Sinaxe reunită pe 23 septembrie 2016, Sfânta Chinotita a Muntelui Athos a încredințat studiul documentelor Sinodului din Creta (16-27 iunie 2016) unei Comisii Speciale formată din Ierom. Hrisostom (M-rea Cutlumuş), Arhim. Iosif (Mănăstirea Xiropotamu), Arhim. Elisei (M-rea Simonopetra), Arhim. Tihon (M-rea Stavronikita), Ierom. Luca (M-rea Grigoriou).
Raportul acesteia, adresat celor 20 de mănăstiri din Sfântul Munte, a fost publicat în limba greacă în data de 13 dec. 2016 (adresa nr. 2722 din 13/26.11.2016) pe site-ul Orthodoxia.info și tradus în limba română de oficialul Patriarhiei Române, pe site-ul Basilica. Totodată a apărut și traducerea în limba franceză, pe site-ul Orthodoxie. com. Așadar am comparat traducerea în română cu cea în franceză, corectând pe alocuri și completând cu Notele de subsol - acestea apărând în paranteză și evidențiate prin culoarea maro - în textul de mai jos.

marți, 10 ianuarie 2017

Sfântul Porfirie: Traind intru iubirea lui Dumnezeu, traiti in libertate. Rabdarea inseamna iubire, si in lipsa iubirii nu poti avea rabdare. Sfanta smerenie este increderea desavarsita in Dumnezeu


Fata de toate sa dati dovada de iubire, bunatate, blandete, rabdare si smerenie


Se intampla adeseori sa va intristati peste masura din pricina starii lumii acesteia. Sa suferiti vazand ca voia lui Dumnezeu nu este implinita astazi nici de oameni, nici de voi insiva. Sa simtiti durerea trupeasca si sufleteasca a celorlalti. Sensibilitatea aceasta este un dar al lui Dumnezeu. La femei o intalnim mai des. Sufletele cu aceasta delicatete sunt deosebit de receptive la mesajele si la voia lui Dumnezeu. Aceste suflete sensibile au putinta de a spori mult in viata intru Hristos, fiindca iubesc pe Dumnezeu si nu vor sa-L intristeze. Dar daca nu-si vor incredinta cu totul viata lui Hristos exista primejdia ca duhul rau sa se foloseasca de delicatetea lor si sa le impinga spre intristare si deznadejde. 

Senisbilitatea nu poate fi indreptata, ci doar transformata, prefacuta, preschimbata, metamorfozata in iubire, bucurie, adorare dumnezeiasca. Cum? Indreptand-o spre cer. Sa indreptati fiecare intristare spre cunoasterea lui Hristos, catre iubirea Lui, catre inchinarea la El. Iar Hristos, Care asteapta totdeauna cu ardoare sa ne ajute, va va da harul si puterea Sa, si va preface intristarea in bucurie, in iubire fata de frati, in ardoare adusa Lui. Asa intunericul se va risipi. Sa va amintit de Apostolul Pavel. Ce spunea? "Acum ma bucur de suferintele mele"(Col. 1, 24).

Sufletul vostru sa se daruiasca rugaciunii "Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma!", pentru toate grijile voastre, pentru toti si pentru toate. Sa nu va uitati la ceea ce vi se intampla, ci la lumina, la Hristos, asa cum se uita copilul la mama cand i se intampla ceva. Pe toate sa le priviti fara neliniste, suparare, apasare, strangere de inima. Nu e nevoie de straduinta si de silire. Singura voastra straduinta sa fie aceea de a va atinti privirea spre lumina, de a castiga lumina. Astfel, in loc sa va lasati prada supararii, care nu apartine Duhului lui Dumnezeu, va veti preda rugaciunii, dand slava lui Dumnezeu. 

Toate neplacerile, care staruie si pricinuiesc neliniste sufletului, pot deveni un prilej de a aduce inchinare lui Dumnezeu, incetand astfel sa va chinuie. Sa aveti incredere in Dumnezeu, caci numai atunci scapati de griji si deveniti organe ale Lui. Supararea arata ca nu ne incredintam viata lui Hristos. Nu spune Apostolul Pavel: "In toate stramtorati, dar nelasandu-va striviti" (II Cor. 4, 8)?

vineri, 6 ianuarie 2017

Mesajul icoanei Botezului. Îndemnul la schimbarea şi înnoirea vieţii este adevăratul mesaj al Teofaniei


…trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh şi Aceştia trei Una sunt. Şi trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul, apa şi sângele, şi aceşti trei mărturisesc la fel” (I In 5, 7-8)

Precum fiecare celulă deţine zestrea genetică a întregului organism, tot astfel fiecare dintre icoanele ce alcătuiesc coroana unui iconostas este în sine o teofanie care dezvăluie în mod diferit acelaşi conţinut al Revelaţiei şi reflectă – atât cât îi este rânduit – un moment din evenimentele de la „plinirea vremii” (Gal. 4, 4). Fie că ne priveşte cu „ochiul compus” al iconostasului, fie că este zugrăvită pe zid, icoana se situează mereu pe un hotar, pe o limită care însă nu limitează, ci uneşte două lumi, deschizându-le una către cealaltă.

Icoana „Arătării Domnului la Iordan” sau „Teofania” descrie tocmai această „deschidere a cerurilor” în dublu sens, ilustrând prima manifestare publică a lui Hristos ca revelaţie supremă a lui Dumnezeu. Născut din Sfânta Fecioară Măria într-o umilă peşteră, după discreta Sa intrare în lume, acum este mărturisit şi arătat tu­turor ca Fiu al lui Dumnezeu. Trebuie făcută o delimitare între mesajul iconic al scenei Botezului, care comprimă vizual şi cronologic o imagistică cu sensuri suprapuse, şi semnificaţia Teofaniei ca act şi eveniment în sine, cu toate consecinţele lui în iconomia mântuirii.

marți, 3 ianuarie 2017

File de istorie: "Cutremurul din 1977 - imagini nedifuzate până acum". "Ceauşescu dănţuieşte"


Cutremurul din 1977 - imagini nedifuzate până acum, din Arhiva TVR 



Octavian Cepraga: Toti cetatenii care erau pe strada, cu echipele de salvare, cu nu stiu ce, toti eram o singura persoana. Vezi, numai in momentele de tragedie lumea e unita. 

Adevăruri despre trecut: Ceauşescu dănţuieşte



- In discursul politic sovieticilor nu li s-a spus invingatori ci prietenii eliberatori.
- Prof. univ. Lavinia Betea: Dupa venirea comunistilor la putere, sarbatoarea s-a transformat in manifestare, distractiei nu i s-a mai spus distractie, ci timp liber organizat, evident ca nu in singuratate ci in colectiv, si nu dupa cum te duce capul, ci la comanda politica.
- Religia era decretata opiumul poporului.
- In pofida propagandei totalitariste, elitele comuniste nu si-au amestecat viata cu cetatenii. Intre fiii iubiti ai poporului si popor s-au interpus cordoanele de securisti.
- In 1977 a aparut Daciada, alta competitie de anvergura nationala pentru sportul de masa si pentru cel de performanta, distractile si hobbyurile oamenilor au devenit de acum obligatii, era ordin sa joci si sa canti. 
- Sarbatorile religioase: Pastele, Craciunul, Rusaliile... au fost scoase din discursul oficial si din calendarul public, dar nu au putut fi scoase si din viata romanilor.  

duminică, 1 ianuarie 2017

vineri, 30 decembrie 2016

După bulgari, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Georgia neagă caracterul Panortodox al Sinodului din Creta și consideră că principiul consensului nu a fost respectat. Georgienii cer corectarea și chiar înlocuirea unor documente ale Sinodului din Creta


Pe 22 decembrie 2016 a avut loc ședința ordinară a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Georgiene, sub președinția Catolicos-Patriarhului Georgiei, Ilia al II-lea. Mitropolitul de Zugididi și Tsaishi, Sharashenidze, a fost numit secretar. În timpul sesiunii a fost examinată, printre altele, chestiunea Sinodului din Creta. Sfântul Sinod a luat decizia următoare: 
"În ceea ce privește documentele adoptate în Creta, Mitropolitul de Gori și Ateni, Andrei Gvazava, a citit un raport în care se menționează:
"După cum se știe, între 17 și 26 iunie, în Creta, a avut loc Sinodul, la lucrările căruia au luat parte reprezentanții a zece Biserici Ortodoxe locale. Un astfel de Sinod a fost așteptat timp de mai multe decenii, iar ținerea lui constituie un fapt de mare importanță în viața Bisericii Ortodoxe. De la început, pregătirea Sinodului a fost prezidată de către Patriarhia Constantinopolului, și toate Bisericile oficiale au fost implicate în acest proces. Din 1961, delegații Patriarhiei Georgiei au participat, de asemenea, la întâlnirile lucrărilor presinodale. Este de la sine înțeles că contribuția adusă de clerul vechilor generații, de-a lungul mai multor decenii, este de neprețuit. Așa cum a fost menționat mai înainte, serioase obstacole de la ultima etapă a pregătirilor Sinodului au împiedicat mai multe Biserici locale să participe la Sinodul din Creta. De aceea, exprimăm din nou regretul nostru, considerând că întotdeauna se impune studiul și examinarea problemelor ridicate de toate Bisericile, ceea ce nu a fost pus în aplicare".
Sfântul Sinod a decretat despre subiectul în cauză că:
"Dat fiindcă reprezentanți a patru Biserici Ortodoxe locale nu au participat la lucrările Sinodului din Creta, aceasta nu poate fi numit Sinod general, Panortodox; în timpul pregătirilor și desfășurării Sinodului din Creta, principiul consensului, stabilit și recunoscut de Bisericile Ortodoxe, a fost încălcat. Din acest motiv, rezoluțiile Sinodului din Creta nu pot fi obligatorii pentru Biserica Ortodoxă din Georgia. În documentele confirmate de Sinodul din Creta nu sunt exprimate, în esență, observațiile fundamentale făcute de Biserici. Acesta este motivul pentru care remanierea și corectarea lor ulterioară este esențială. Nu este exclus, în anumite cazuri, să fie create noi documente. De asemenea, este indispensabil ca textele traduse și trimise de către secretariatul Sinodului din Creta să fie accesibile clerului Bisericii din Georgia, teologilor și mirenilor și, luând în considerare observațiile lor bazate, să fie conferit documentelor caracterului lor conform, dogmatic și canonic, al Bisericii Ortodoxe.
Reuniunea, care a avut loc între 17 iunie și 26 în Creta, poate fi văzută ca o etapă de cea mai mare importanță pentru ținerea Sfântului și Marelui Sinod care trebuie să permită luarea deciziilor pe baza învățăturii ortodoxe comune, Una, Sobornicească și Apostolică.
Sfântul Sinod al Bisericii din Georgia a decis să înființeze o comisie teologică constituită după cum urmează:
1) Mitropolitul Andrei Gvazava de Gori și Ateni - președinte,
2) Mitropolitul Grigol Berbitchachvili de Poti și Khobi,
3) Mitropolitul Chio Mudjiri de Senaki și Tchkhorotskhu 
4) Mitropolitul Ioan Gamrekeli de Rustavi și
5) Episcopul Melhisedec Khatchidzé de Markveti si Ubisa
6) Protopopul Georges Zviadadzé". 
Traducere de Român Ortodox în Franța după Orthodoxie.com, L’Église orthodoxe de Géorgie se prononce définitivement sur le Concile de Crète

LEGATURI:


cea mai tristă poveste de dragoste...



Oameni și demoni: orbirea 


când ninge
copilăria se întoarce puțin la mine
se uită de afară prin geam
cu ochii ei mulți și albi
mă caută
mă caută o vreme
cu disperarea unui miop
și pleacă...

de când nu mai sunt copil nu
mă mai vede...

Oameni și demoni : cea mai tristă poveste de dragoste


Mă uit la televizor și ea așteaptă, tăcută, undeva lângă mine....
Mă duc la bucătărie, îmi iau ceva de mâncare și de băut
și mă întorc în fața televizorului. Mereu uit să o întreb
dacă îi e sete sau foame și ei..

Zilnic merg la serviciu și stau opt ore în fața
unui calculator. Apoi scriu niște rapoarte și
mă întorc acasă. Ea mă așteaptă dar eu, mă descalț și
mă tolănesc pe canapea fără să-i spun nimic...

În fiecare seară adorm cu televizorul deschis...

Până când brusc
îmi dau seama că a plecat.
Nu știu de câtă vreme lipsește. Nici unde s-a dus;
încerc să-mi amintesc dar
timpul și spațiul și cei pe care i-aș fi putut întreba
toți au plecat
odată cu ea.

Cu viața mea.

Oameni și demoni : păcat


orașul e plin de oameni care mor
așteptând
la o fereastră sau la o masă
trenul
ce trece prin adâncul,
fără Iisus,  neștiut
al propriei inimi...


miercuri, 28 decembrie 2016

Patriarhul Kiril reafirmă că Sinodul din Creta nu este Panortodox si deciziile sale nu pot fi absolut obligatorii pentru toate Bisericile Ortodoxe


În timpul reuniunii clerului din Moscova, din 22 Decembrie 2016, Patriarhul Kirill a spus următoarele despre Sinodul din Creta:
"De două ori Sfântul Sinod s-a întâlnit în sesiunea specială pentru a examina situația legată de Sinodul din Creta (...). În cursul anului care se va încheia, tema pregătirii Sinodului panortodox a fost deosebit de importantă în domeniul relațiilor inter-ortodoxe. În luna ianuarie a acestui an am participat la Reuniunea Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe din Chambésy. În luna februarie, problemele legate de procesul presinodal au fost discutate în Adunarea Episcopilor [a Bisericii Ortodoxe Ruse, n.tr.fr.]. Poziția Bisericii Ruse a fost simplă și deschisă: suntem gata să lucrăm la pregătirea Sinodului ca o mărturie vizibilă a unității Bisericii Ortodoxe. Suntem gata cu toată puterea noastră să cooperăm la rezolvarea problemelor care au rămas nesoluționate și ar putea împiedica desfășurarea Sinodului. Era vorba despre lipsa comuniunii între cele două Patriarhii vechi [Patriarhia Antiohiei și a Ierusalim, n.tr.fr.], lacune în conținutul proiectelor documentelor sinodale, deficiențe pe partea organizării. Nu este vina noastră dacă aceste probleme, din păcate, nu au putut fi rezolvate între timp. Am atras atenția în mai multe rânduri asupra ineficacității mecanismului procesului presinodal. După cum se știe, Bisericile din Bulgaria, Georgia, și Antiohia au refuzat să participe la Sinod în termenul prevăzut și au solicitat amânarea ținerii sale (inițial, Biserica Sârbă a solicitat, de asemenea, același lucru). Deoarece toate deciziile trebuie luate la Sinod prin consensul tuturor Bisericilor locale, este evident că realizarea acestuia, în circumstanțele actuale, s-au dovedit nepotrivită. Cu toate acestea, Sinodul a avut loc în Creta între 18 și 26 iunie la care au participat reprezentanții a zece Biserici locale. Din moment ce acest Sinod nu exprimă opinia unanimă a tuturor Sfintelor Biserici ale lui Dumnezeu, nu poate fi recunoscut ca Panortodox, la fel cum și deciziile sale nu pot fi absolut obligatorii pentru toate Bisericile Ortodoxe. Sfântul Sinod a încredințat Comisiei Sinodale Biblice și Teologice sarcina de a studia cu atenție documentele Sinodului din Creta. Pe baza rezultatelor acestui studiu, Sinodul [Bisericii Ortodoxe Ruse], anul viitor, și apoi, cred că, Adunarea Episcopilor, va examina chestiunea atitudinii noastre față de documentele adoptate în Creta. 


sâmbătă, 24 decembrie 2016

Magii de la Bethleem - Colindele strămoșilor

Pe urmele lui Mos Craciun la Oslo... cu PS Macarie Dragoi


Colinde cu duioșie si umilință...


Cele mai frumoase colinde de Crăciun sunt cele care surprind o anume umilință, o anume duioșie, care ne deschide inima împietrită și lasă locul Iubirii să se nască. Poate ne vom întreba de ce e nevoie de umilință, adică de străpungerea inimii, tocmai acum, la Crăciun, când mai ales, de sărbătoare, ne pregătim din toate să ne ospătam? Ei bine pentru că Nașterea Domnului, așa cum o vedem și din colindele noastre, cuprinde în sămânță toată viața pamântească a lui Hristos, iar Nașterea Domnului este astfel pe aceeași "coordonata" cu răstignirea:

- Dormi pruncuț până-ți va fi 
Răstignirea-n plina zi, 
S-apoi tristă-ngropăciune, 
Floare de tăciune. 

Doar așa Cerescul Tată, 
Cu-nvierea așteptată, 
Te va smulge relelor,
Steaua stelelor. 

Doar așa ne vom smulge relelor ce ne împresoară și ne doboară, prin smerenia care ne-a arătat-o Hristos și Maica lui Preasfântă, Preacurata Născătoare de Dumnezeu care, prin Duhul Sfânt, din Tatăl Ceresc, ni-L naște pe Fiul Cel Mai înainte de veci, Iubirea, Adevărul, Viata și Bucuria noastră!

Câteva colinde cântate de Ștefan Hrusca, cu gustul copilăriei...




miercuri, 21 decembrie 2016

Poziția Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române referitoare la evoluțiile recente din România privind receptarea Sinodului din Creta. "Niciun Sinod ortodox nu a declarat ecumenismul ca fiind dogmă de credință, după cum niciun Sinod ortodox canonic nu a declarat vreodată ecumenismul ca fiind „panerezie”."


Basilica: Comunicat: Orice lămurire privind credinţa trebuie făcută în comuniune bisericească, nu în dezbinare


Redăm mai jos poziția Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române referitoare la evoluțiile recente din România privind receptarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe (Creta, 2016):

În cadrul ședinței de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reunit sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în data de 16 decembrie 2016, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, s-a luat act cu mâhnire de evoluția recentă în România a reacțiilor negative referitoare la receptarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe (Creta, 2016).

Patriarhia Română a subliniat în mai multe rânduri faptul că Sinodul din Creta nu a formulat dogme noi, ci a mărturisit că Biserica Ortodoxă este Biserica Una, Sfânta, Sobornicească și Apostolească a lui Hristos” și a îndemnat constant la păstrarea păcii şi unității Bisericii cu toată responsabilitatea, cunoscut fiind cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur care spune că nimic nu poate supăra mai mult pe Dumnezeu decât dezbinarea Bisericii! Chiar de am săvârși mii de lucruri bune, noi cei care sfărâmăm pleroma bisericească nu suntem mai puțini vrednici de pedeapsă decât cei care au răstignit Trupul Său!(Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Efeseni, 11, PG 62, 85).

Cu toate acestea, constatăm cu durere în suflet că, în mod pătimaş și dăunător, unele persoane răzvrătite au indus în eroare pe unii clerici şi credincioși afirmând în mod fals şi denigrator că Sinodul din Creta ar fi proclamat ecumenismul ca dogmă de credință, iar unii clerici, crezând acest neadevăr, au întrerupt în mod necanonic pomenirea ierarhului lor, tulburând pacea şi unitatea Bisericii, prin atitudinea lor dezbinătoare.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a subliniat faptul că nici Sinodul din Creta şi niciun alt Sinod ortodox nu au declarat ecumenismul ca fiind dogmă de credință, după cum niciun Sinod ortodox canonic nu a declarat vreodată ecumenismul ca fiind „panerezie”. Prin urmare, acuzațiile aduse de contestatarii Sinodului din Creta sunt injuste, iresponsabile și dăunătoare pentru unitatea Bisericii.

Din punct de vedere ortodox, ecumenismul lucid nu este o nouă dogmă de credinţă, ci o atitudine spirituală de dialog și cooperare între creștini, în locul polemicii pline de ură confesională și al confruntării violente, care s-au manifestat secole de-a rândul în istoria creștinismului. Mișcarea ecumenică s-a născut, la începutul secolului 20, când misionarii creștini occidentali predicau Evanghelia iubirii necreștinilor din Africa şi Asia, în timp ce creștinii erau dezbinați în multe confesiuni creștine antagoniste, care se urau şi se contestau reciproc, atitudinea acestora nefiind o mărturie misionară pozitivă în fața altor religii și nici în fața societății civile. Participând la această mișcare de dialog între creștinii de confesiuni diferite, Biserica Ortodoxă a considerat însă că refacerea unității creștinilor neortodocși dezbinați între ei de-a lungul timpului se poate realiza numai pe baza credinței Bisericii nedespărțite a lui Hristos, care este Biserica Ortodoxă, cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească, pe care o mărturisim în Crezul ortodox (niceo-constantinopolitan).

În acest sens, Biserica Ortodoxă consideră că aduce în dialog cu alți creștini tocmai mărturia Bisericii celei Una a lui Hristos, de care aceştia s-au despărțit în timp prin deviere de la credinţa ortodoxă. Desigur, niciun creștin ortodox nu este obligat să dialogheze sau să coopereze cu alți creștini dacă are teamă căși pierde credința ortodoxă. În același timp, este nedrept să considerăm că toți creștinii ortodocși care dialoghează teologic și cooperează practic în viața societății cu creștini de altă confesiune sunt trădători ai Ortodoxiei. Un creștin ortodox pașnic poate rămâne fidel Ortodoxiei fără a deveni fanatic, dacă mărturisește credința ortodoxă în dialog cu alți creștini, fără compromisuri.

De asemenea, Sfântul Sinod a luat act cu mirare de atitudinea necanonică şi agresivă a unor teologi și clerici (preoți și ierarhi) din două Biserici Ortodoxe surori, de a veni în eparhiile Patriarhiei Române pentru a critica ierarhia acesteia și a instiga pe unii clerici și credincioși la neascultare față de ierarhii Bisericii noastre. Din acest motiv, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca să fie aduse la cunoștința Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe surori (Patriarhia Moscovei și Biserica Ortodoxă a Greciei) situațiile în care unii dintre preoţii şi ierarhii acestora desfășoară în mod necanonic activități agresive şi turbulente în eparhiile Patriarhiei Române, instigând la neascultare, răzvrătire și dezbinare.

Clericii, monahii şi mirenii implicați în acțiuni de răzvrătire şi denigrare a Sinodului din Creta, ignorând faptul că un Sinod nu poate fi judecat decât de către un alt Sinod, vor fi chemaţi la îndreptare prin dialog pașnic și lămurire canonică privind gravitatea dezbinării și a tulburării păcii și unității Bisericii. La fel, sancțiunile administrative și canonice disciplinare se vor aplica spre îndreptarea clericilor, monahilor și mirenilor care persistă în starea lor de răzvrătire și dezbinare, tulburând pacea și unitatea Bisericii.

Totodată, s-a reamintit că dacă Părinţii sinodali care au participat la cel de-al doilea Sinod Ecumenic (din anul 381) au operat 3 omisiuni și 10 adăugiri sau diortosiri la textul Crezului formulat de către Părinții Sinodului I Ecumenic (din anul 325), cu scopul de clarifica şi completa textul sinodal iniţial, cu atât mai mult un viitor Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe poate explicita, nuanța și dezvolta documentele formulate şi aprobate de către Sinodul din Creta, pentru a se evita interpretări eronate dăunătoare păcii şi unităţii Bisericii lui Hristos. În această privință, de remarcat este şi hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare care, deşi are unele observații critice şi a propus amendamente viitoare la unele documentele ale Sinodului din Creta, totuși a hotărât: „să păstreze comuniunea fraternă, euharistică, spirituală, dogmatică şi canonică cu toate Bisericile Ortodoxe locale – atât cu cele care au participat la Sinodul din Creta, cât şi cu cele care nu au participat”.

În concluzie, orice lămurire privind expunerea credinţei ortodoxe trebuie făcută în interiorul comuniunii bisericeşti, nu în stare de răzvrătire şi dezbinare, deoarece Duhul Sfânt este, în acelaşi timp, Duhul Adevărului (cf. Ioan 16, 13) şi Duhul împărtășirii sau al comuniunii (cf. 2 Corinteni 13, 13).

 Biroul de Presă al Patriarhiei Române

***

LEGATURI:

Si privind la toate câte le-am făcut de Crăciun, le socotesc bune foarte.../ Omul trece de la lumea morții la Împărăția lui Dumnezeu prin curățirea desăvârșită a sufletului său/ Hristos- UȘA prin care se poate ieși din avatarul nesfârșit al ficțiunii, din minciuna infinit dezintegratoare, din abisul nesfârșitei pierderi a minților....


 Oameni și demoni: Crăciunul canibalilor


Ce ai cu noi Iisuse Nazarinene? (LUCA 4,34)

S-au dus vremurile acelea, când demonii rosteau înfricoșați aceste cuvinte...

Acum, nu demonii, ci creștinii le spun.

Botezați și apoi, imediat înfiați de o cultură antihristică, creștinii contemporani se simt mereu strâmtorați și agasați de Iisus Hristos. Toate sunt bune în creștinism, dar fără El. Bun este Crăciunul, bune colindele și serbările, bune mesele și darurile, bune pomenile și vizitele la orfelinate... Privind la tot ce face el de Crăciun, creștinul contemporan, ca și Ziditorul lumii altădată, își poate spune în sine: Si privind la toate câte le-am făcut de Crăciun, le socotesc bune foarte....

Numai Iisus de n-ar veni. Căci El are nefericitul obicei de a da la o parte staniolul de pe viața noastră, folia de aluminiu în care curvia se păstrează caldă ca iubirea.... Si, mai ales, are catastrofalul obicei, de a scoate demonii. Iar, fără demoni, petrecerile de Crăciun își pierd tot farmecul, antrenul, strălucirea. S-ar stinge ca un fum toată fugăreală prin supermarketuri din ajun. Toată turma asta de porci care se prăvălește în iad pe panta consumismului, ar redeveni oameni care, de bucuria de a se întâlni, ar uita de listele interminabile din buzunare. Ar înlocui listele de cumpărături, cu pomelnice. Ar împuțina felurile de mâncare de pe mese și ar înmulți invitații din inimile lor. Cu Iisus, stai cu un pahar de vin toată noaptea, caci oamenii nu se mai satură să se privească și să își vorbească, în pacea pe care prezența lui Iisus o face dulce și nesfârșită... Căci Iisus nu înmulțește vinul, ci dragostea. Si acolo unde oamenii se îmbată de dragoste, nu mai e nevoie de mult vin.... 

Deci: Ce ai cu noi Iisuse Nazarinene? Ai venit ca să scoți demonii și să ne strici petrecerea? Nu știi că Te-am vândut pentru "masa de Crăciun" de fiecare zi, pe "drepturile omului" și pe pacea pe care ne-o garantează toleranța noastră față de păcat și lepădarea de sfinții închisorilor?

Pe mesele creștinilor din Europa nu e carne de porc și vin, ci carnea și sângele creștinilor din Siria și Africa, China și America. Sângele și carnea celor care preferă să facă Crăciunul cu Iisus, nu cu asasinii Lui și ai creștinilor....

Iar după rezultatul alegerilor din România, aș spune că singura libertate care i-a rămas, fără Iisus, poporului român, e aceea de alege mereu între dracii bătrâni, cunoscuți, și alții noi, mai tineri e drept, dar și mult mai înfricoșători...


***

Oameni și demoni : VIATA E O PROBLEMA DE RESPIRAȚIE 

 
De la un capăt la altul, viața e o problemă de respirație.
 
Cuvintele și faptele sunt expirația duhului pe care îl inspiri....
 
La Judecata vom vedea duhul căruia i-am slujit. Si îl vom urma în veșnicie....
 
De aceea, întrebarea esențială și permanentă, pusă tuturor gândurilor, cuvintelor și faptelor noastre este: ALE CĂRUI DUH SUNT?
 
Singura libertate adevărată este cea dăruită de o fărâmă de credință în Hristos: libertatea de a te detașa de tine însuți cât să-ți poți vedea și judeca faptele, cuvintele și gândurile...
 
Aceasta libertate nu o are omul care aparține integral acestei lumi... Duhul din el, duhul turmei de porci care se prăvălește tot mai accelerat în Abis, respinge organic libertatea de conștiință.
 
De aceea, seculariștii sunt, fundamental dușmanii libertății de conștiință.
 
Libertatea de conștiință există și nu poate exista decât prin Hristos. Pentru că ea presupune capacitatea de a-ți judeca viața. Toți oamenii fărădelegii resping acest har. I-ar împiedica să se autodistrugă.


marți, 13 decembrie 2016

Patriarhul Ecumenic, într-o scrisoare adresată Arhiepiscopului Ieronim al Atenei și întregii Elade, amenință cu întreruperea comuniunii cu IPS Serafim de Pireu și IPS Ambrozie de Kalavryta și Aigialia


Adresându-se Arhiepiscopului Atenei, Ieronim, într-o scrisoare din data de 18 noiembrie 2016, publicată în ultimele zile în mass-media din Grecia, Patriarhul Ecumenic amenință cu încetarea comuniunii cu doi ierarhi ai Bisericii Greciei care critică Sinodul din Creta, și anume cu mitropoliții Ambrozie de Kalavryta și Aigialia și Serafim de Pireu. Publicam mai jos traducerea completă a scrisorii: 

Festival de colinde la Catedrala Paris


Festival de Colinde - Catedrala Paris (partea I)- sâmbăta 10 decembrie 2016 



Cu binecuvântarea Înaltpreasfintitului Mitropolit Iosif, asociaţiile Nepsis şi Lieux possibles organizează primul Festival-concurs de colinde, cu participarea unor corale din Mitropoliile ortodoxe române ale Europei Occidentale şi Meridionale şi Europei de Nord şi Centrale. Cu participarea coralelor de la parohiile din: Montreuil (Franta), Nurenberg (Germania), Paris - catedrala (Franta), Saarbrucken (Germania), Torino (Italia), Viena (Austria), Villeneuve-Saint-Georges (Franta).

Festival de Colinde - Catedrala Paris (partea a II-a) - duminica 11 decembrie 2016 




luni, 12 decembrie 2016

Protos. Hrisostom de la Man. Putna: "boala este o dezbinare care lucrează în interiorul nostru și din interior iese în afară"



Predica dupa Taina Sf. Maslu in Postul Nasterii Domnului 

Protos. Hrisostom, Man. Putna, 9 dec. 2016 



Bucuria noastră începe de astăzi să se mărească, pentru că o dată cu această perioadă de 7 zile în care vom săvârși Taina Sf. Maslu cu 7 preoți aici, la noi, în mănăstire, se mărește și numărul dumneavoastră, și rugăciunile se înmulțesc, și inimile se simt iarăși aproape unele de celelalte, și noi ne mângâiem la gândul că efortul nostru, al creștinilor, nu va fi niciodată în zadar, pentru că atâta vreme cât mai sunt inimi care bat pentru ceilalți, atâta vreme cât mai sunt inimi care încă așteaptă mântuire și mângâiere de la Dumnezeul cel Viu, nădejde este și Duhul Sfânt nu se va depărta de la noi. 

Începem, așa cum am zis, această perioadă foarte intensă și foarte importantă pentru viața noastră duhovnicească, în care venim la biserică să ne tămăduim, venim să cerem lui Dumnezeu vindecare, pentru că Taina Sfântului Maslu, în special aceasta, se referă la vindecare. Dar, știm noi oare de ce boală suferim, știm noi oare dacă doar acest lucru îl așteaptă Dumnezeu de la noi: dacă am vrea să ne comportam ca niște copii cuminți? In primul rând ar fi bine să știm ce dorește Tatăl nostru de la noi, pentru că un copil adevărat, un fiu adevărat face toate spre bucuria tatălui, se gândește cum să-l bucure pe tatăl. Si, știți că în lume acum este dezbinare, știți că puterea celui rău s-a împânzit peste tot și că, așa cum zice Sf. Ap. Pavel, toată zidirea suspină și suferă până acum. Dar, totuși iată că sunt biserici pline, iată că sunt oameni care încă vin să se roage pentru ei și pentru ceilalți. Așa încât, dacă este așa cum zice Sf. Ioan Gură de Aur că Dumnezeu își alege oamenii lui pentru fiecare slujbă, și dumneavoastră ați fost aleși pentru această Sf. Taină, înseamnă că Dumnezeu v-a pregătit nu numai pentru dumneavoastră și familia dumneavoastră, ci v-a ales pentru a vă trimite apoi în lume să dați mărturie că El este, că El există și că lucrează și că iubirea Lui nu s-a împuținat. Așa încât noi, dacă venim să ne vindecăm și ne rugam nu numai pentru noi, ne rugăm și pentru vindecarea celor dragi ai noștri sau celor care ne-au poruncit nouă să ne rugăm pentru dânșii, să ne gândim că suntem responsabili în primul rând față de Dumnezeu, în al doilea rand față de cei din jurul nostru și, în ultimul rând față de noi. Însă această vindecare pe care noi o căutam, începe din interior către exterior. Zice Sf. Serafim de Sarov, și, sigur știți, ați auzit acest cuvânt al lui: "adună pace în inima ta și mii se vor mântui în jurul tău". Așa încât, noi venim să ne vindecam dar ce este boala? O dezbinare care lucrează în interiorul nostru și din interior iese în afară. Cum spunem noi în Paraclisul Maici Domnului: "pentru păcatele mele cele multe se îmbolnăvește trupul și slăbește sufletul meu", așa încât păcatele sunt cele care atacă întâi, și păcatul zămislind aduce moartea, și această moarte lucrează din sufletul meu către trupul meu, și apoi se împânzește și la cei de lângă mine.

miercuri, 7 decembrie 2016

Minuni ale Sfântului Porfirie povestite de IPS Athanasie de Limassol."De îndată ce l-am văzut pe acest om o certitudine s-a născut în sufletul meu: tot ceea ce Hristos a spus este adevărat"

Mitropolitul Athanasie de Limassol împărtășește în cartea sa "Inima deschisă a Bisericii", publicată în 2016, într-o ediție îngrijita de Mănăstirea "Întâmpinarea Domnului", de la Moscova, imensa comoară a experienței sale spirituale pe care a acumulat-o de-a lungul celor șase decenii ale vieții sale în rugăciunea sa, în întâlnirea cu frații și surorile în Hristos, și mai ales lângă sfinții Bisericii noastre, pe care a avut harul de a-i întâlni. În textul de mai jos, Mitropolitul Athanasie ne vorbește despre Sfântul Porfirie Kavsokalivitul, în traducerea [din rusă în franceză a (n.n.)] a paginilor 89-122 ale cărții menționate mai sus.
Vă voi vorbi de cineva care a trecut la cele veșnice pe 2 decembrie, un sfânt al timpurilor noastre, un mare sfânt. Și nu vă voi povesti doar istoria lui; aș vrea să vedem că tot ceea ce Biserica ne învață, că tot despre ceea ce se vorbește în Biserică, poate fi întrupat în viața reală. Gheronda Porfirie a murit în 1992. Fără îndoială că ați auzit vorbindu-se de acest mare om. Dumnezeu m-a învrednicit să îl cunosc personal, și chiar să-l cunosc îndeaproape. Am stat aproape de el în numeroase ocazii. Fiind călugăr athonit, a dorit sa moara în Sfântul Munte și, de asemenea, eu acolo l-am cunoscut. Poate că am fost unul dintre ultimii cărora le-a vorbit. Am avut o conversație telefonică, chiar în ziua trecerii sale la cele veșnice. Acest Gheronda, iubiții mei, a fost unul dintre cele mai importanți Stareți ai timpului nostru. Am scrie o mulțime de cărți despre el pe baza povestirilor martorilor oculari. Am scrie o mulțime de volume dacă am nota mărturiile celor ce stăteau lângă el.